...sau cel putin asa ar trebui sa fie. Presupun ca pentru a fi un bun inceput intr'o lume virtuala noua este necesara o introducere...insa aici dau "pas!". Oare de unde ar trebui sa incepi si unde ar trebui sa te opresti pentru a nu plictisi eventualul cititor printr'o sumedenie de detalii nesimnificative?!...n'am idee. Sa stai, sa selectezi, sa alegi...Introducerile nu au fost niciodata punctul meu forte. De ce? Simplu! nu am idee ce ar trebui sa spun mai exact, dar, scotocind dupa vreo farama de inspiratie (de care in momentul de fata cam duc lipsa) incep:
Prenume: Helena
Varsta: bantui aceste meleaguri cam din '95
Ocupatie: sa poposesc pe bancile scolii...momentan
Hobby'uri: ma droghez cu arta mazgalita si cu sunetele "enervante" din casti. Devin sclava unei foi si a unui creion, mor si reinvii prin desene pe note melancolice de rock. Altceva? fac din introvertire un hobby si din hrana cu vise: mic dejun, pranz si cina.
Prenume: Helena
Varsta: bantui aceste meleaguri cam din '95
Ocupatie: sa poposesc pe bancile scolii...momentan
Hobby'uri: ma droghez cu arta mazgalita si cu sunetele "enervante" din casti. Devin sclava unei foi si a unui creion, mor si reinvii prin desene pe note melancolice de rock. Altceva? fac din introvertire un hobby si din hrana cu vise: mic dejun, pranz si cina.
Lucruri ce ar mai trebui mentionate pentru inceput?hmm...stiu sa fac din noroc - ghinion, detin un pesimism ce ii contagiaza si pe ceilalti. Cea mai mare calitate? reusesc sa ma fac nevazuta cu foarte mult sarm, sa fiu uitata e cel mai usor lucru pe care il pot face. Traiesc din amintiri si pentru amintiri. Construiesc zilnic cladiri ce se prabusesc pe urma, la mine, nimic nu e stabil. Imi schimb starea de la o ora la alta, de la o zi la alta. Urasc si detest aproape tot, insa nu o recunosc foarte des, iubirea pentru mine e un tabuu, iar prin acest tabuu ii injunghii pe altii. O parte din mine ii ironizeaza pe ceilalti, ii priveste cu superioriate, este impotriva lor, insa si in potriva propriei persoane. Zidul meu de gheata ma apara de tot, traiesc in intuneric, zac in agonie privind viata ca pe o tabla de sah, oamenii sunt piesele, iar Dumnezeu si Diavolul sunt cei care le muta, cine va face oare prima miscare?! Daca reusesti sa ma descoperi, vei afla ca toate acestea sunt doar minciuni, sunt puse de impresie. Dupa zidul de gheata vei zari un alt "eu", un "eu" plin de iubire, mila si indurerare. Voi ajunge sa tanjesc dupa orice forma de caldura, nesiguranta zilei de maine e cel mai profund sentiment al meu. Daca mai atins si ma vei rani, ma voi intoarce la vechea fata. Ucid cu sange rece si iubesc cu pasiune doar prin desene, imi tin amintirile treze pe niste foi ponosite, pastrez cu grija amintirea fetei de alta data ce zace inca mine. Sa ma maturizez poate fi unul dintre lucrurile cele mai grele de realizat, eu traiesc inca in trecut. Ma zbat legata in lanturi himerice, sperand ca voi scapa, insa blestemul nu se va sfarsi niciodata. Si as putea continua la nesfarsit...inceputul e greu, dar prin cuprins imi dau frau liber..
Daca va intrebati care a fost scopul crearii acestui blog, nici eu nu stiu exact. A fost o idee venita din senin si o intrebare: "De ce nu?". Da, de ce nu? de ce sa nu'l creez? Inca nu stiu ce vor contine urmatoarele postari, cand o sa aflati voi, o sa aflu si eu, insa cel mai probabil imi voi prezenta arta...deci sa vedem ce va iesi din asta!
